„Greenwashing” este un termen care se referă la practica unei companii sau organizații de a crea o imagine falsă sau înșelătoare despre angajamentul său față de sustenabilitate sau practici ecologice. Acest termen este format prin combinarea cuvintelor „green” (verde), asociat cu mediul și sustenabilitatea, și „whitewashing” (spălare în alb), care se referă la acțiunea de a ascunde sau de a minimaliza aspectele negative.
Greenwashingul poate să apară atunci când o entitate utilizează mesaje sau etichete ecologice în mod incorect sau exagerat, fără a avea o bază solidă în practici durabile. De exemplu, o companie ar putea promova un produs ca fiind „eco-friendly” sau „verde” fără a oferi dovezi clare sau fără a face eforturi semnificative pentru a îmbunătăți impactul său asupra mediului. Acest tip de practică poate confuza consumatorii care doresc să sprijine produsele și companiile cu impact redus asupra mediului.
În încercarea de a evita greenwashingul, consumatorii sunt sfătuiți să analizeze mai atent afirmațiile de sustenabilitate ale companiilor și să căute dovezi concrete ale angajamentului lor față de practici ecologice. De asemenea, există organizații independente care evaluează și certifică practicile de sustenabilitate ale companiilor, oferind consumatorilor un cadru mai clar pentru a face alegeri informate.
Discutăm aplicat pe zona construcțiilor unde Daniel Butucel,
Da, am întâlnit acest fenomen atât în rândul dezvoltatorilor cât și în rândul furnizorilor de soluții pentru construcții. Am observat că termenul de clădire ”verde” sau ”sustenabilă” e devenit un buzzword. Sunt unii care spun că au locuințe verzi la propriu, că e multă vegetație în jurul ei. Mai sunt situații în care anumite îmbunătățiri, ca de exemplu un sistem de panouri solare pe acoperiș, transformă un ansamblu de rezidențial într-unul solar sau chiar independent energetic. Am văzut agenți imobiliari care vând case pasive fără să știe chiar ce înseamnă exact o casă pasivă. Am văzut și furnizori de materiale care își împachetează produsul ca fiind green doar pentru că au făcut o îmbunătățire în procesul de producție.
Și ne întoarcem la veriga slabă, informarea și educarea în domeniu când vine vorba de tehnologiile mai noi, care duce la dezinformare și green washing. Dacă oamenii nu știu exact ce înseamnă un produs sustenabil, sunt foarte ușor de influențat de mesajele de marketing care dau bine.
Nu chiar, cel puțin nu acum. Există legislația din prezent care obligă să construim nZEB, adică eficient energetic. Programul Green Homes este unul voluntar și în cadrul certificării avem un criteriu important legat de economia circulară, cum sunt gestionate deșeurile de construcție și ulterior deșeurile din timpul utilizării. Mai mult decât atât, dacă în clădirea respectivă sunt folosite materiale care au în componență materie prima din surse reciclate sau chiar materiale reutilizate, să zicem cărămidă provenită din altă clădire care a fost demolată, sunt oferite puncte extra în cadrul certificării și astfel clădirea poate atinge un nivel superior, Green Homes Outstdanding.
N-aș ști să zic dacă stă bine sau rău. Avem un Plan Național de Reabilitare termică a clădirilor rezidențiale colective (blocurile construite în perioada comunistă) co-finanțat prin fondurile europene. Intervențiile constau în izolarea termică a fațadei, schimbarea ferestrelor cu unele mai performante și izolarea conductelor de încălzire. E clar o îmbunătățire. În termeni de eficienta energetica, o intervenție de genul reduce consumul de energie pe încălzire al unui bloc cu pana la 60%. Nu ia în calcul și ce fel de materiale sunt folosite astfel că izolarea fațadei se face cu polistiren. RoGBC a scris o declarație în 10 puncte adresată autorităților publice privind Strategia Națională de Renovare. La momentul de față, rata de renovare este de <1% și ar trebui să fie la 3%, media europeană. Deci mai avem de lucru la acest capitol.
Din punctul meu de vedere, cel mai sustenabil mod de a construi este să folosim ce avem deja, adică clădirile existente. Dacă puteam realiza proiecte de renovare integrată prin care prelungim durata de viață a clădirilor existente cu minim 50 de ani și le aducem la cerințele actuale de eficiență energetică, e un mare câștig. În facultate am pus bazele unui proiect de cercetare prin care am gândit un concept de renovare integrată a blocurile P+4 construite înainte de 89. Proiectul se numește Over4 și a fost premiat cu medalia de bronz la Olimpiada Caselor Solare din 2019. A rămas la stadiul de cercetare, nu a ajuns în piață, dar am făcut un pas în față.
Cu siguranță. Orice investiții în eficiență energetică atrag după sine creșterea industriei, care atrage după sine alte investiții, mai ales că România este o piață în creștere. Prin PNRR sunt finanțate clădiri colective, unele pe structură de lemn, clădiri publice care trebuie să respecte cerințele nZEB, programe de reabilitare termică și programe care stimulează retehnologizarea capacităților de producție.
Noi la Miradex producem structuri din lemn și avem în plan să atragem investiții pentru tehnologizare, ca să creștem capacitatea de producție și să calitatea produselor pe care le livrăm În egală măsură, avem parteneri care produc izolații sustenabile de celuloză și vor să-și extindă liniile de producție și să dezvolte izolații din cânepă, un alt materiale termoizolant sustenabile de care avem nevoie ca să respectăm obiectivul UE de decarbonizare a economiei pană în 2050. Cu alte cuvinte, da, fondurile europene ajută la dezvoltarea segmentului de clădiri verzi.
Sunt mai mulți factori de care trebuie să ții cont înainte de a lua o decizie de cumpărare, mai ales că vorbim de o locuință care de cele mai multe ori este luată prin credit imobiliar pe 25-30 de ani. În primul rând, să ai grijă de la cine cumperi, cel care a construit, ce reputație are. Sunt unii dezvoltatori care au o strategie pe termen lung și fac lucrurile bine, alții care optează pentru câștiguri mari pe termen scurt și care caută maximizarea profitului în detrimentul confortului sau calității. Dacă poți să iei feedback de la alți proprietari care locuiesc în imobile construite de dezvoltatorul de la care plănuiești să cumperi, cu atât mai bine.
Mai departe, evident, contează unde este localizată clădirea. Locația este foarte importantă, să nu fie nevoie să te deplasezi cu mașina pentru cumpărături, job, școală șamd. Primul lucru pe care îl vezi la un apartament sunt finisajele. Finisajele sunt importante pentru că au un aport mare la confortul vizual, dar e la fel de important și ce e dincolo de ele. Cât timp pe parcursul zilei beneficiezi de lumină naturală, cât de bine izolat fonic este apartamentul, cât de eficient energetic este și ce cheltuieli de întreținere sunt preconizate pe durata de utilizare? Sunt câteva întrebări pe care ar trebui să le ai în minte.
Ține minte că nu cumperi doar m2 și finisaje. Contează foarte mult și cum au fost gândite funcțiunile în acel apartament. Recomand ca înainte de achiziție să apelezi la un specialist, un arhitect sau diriginte de șantier acreditat de Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice care te pot ajuta să identifici viciile ascunse, să te asiguri că dezvoltatorul îți livrează o locuință sigură, eficientă și confortabilă.
Dacă are o certificare de sustenabilitate, cu atât mai bine, înseamnă că acel imobil a trecut printr-un proces extra de verificare. Mai mult decât atât, o certificare verde precum Green Homes atestă că acel imobil are un impact mai redus asupra mediului și ar trebui să includem și acest criteriu în decizia de cumpărare. De ce? Pentru că la nivel European, clădirile sunt responsabile de 40% din consumul de energie și 38% emisii de gaze cu efect de seră. Cifre foarte mari. Deciziile noastre au un impact asupra mediului, fie că vorbim de alimentație, transport, îmbrăcăminte și mai ales locuințe.
Realizator, Diana Ciobotar
